Vai al contenuto principale Vai alla navigazione principale Vai alla navigazione secondaria

Cumpetënza

I. Cumpetënzes primeres

Chëstes reprejentea l’esprecion plu ampla dl’autonomia legislativa dla Provinzia. L se trata de materies te chëles che la provinzia ne n’à nia drë de partì la pudestà legislativa cun l Stat. Do la reforma dla Costituzion dl 2001 ie la pudestà legislativa dla Provinzia te chësta materies sometuda a chësta limitazions: l respet dla Costituzion y i liams che se porta pro dal urdinamënt comuniter y dala ublianzes nternaziuneles.

La materies de cumpetënza primera – aldò dla lista dl statut – ie chëstes:

1. urdinamënt di ufizies provinziei y de si personal;
2. toponomastica, restan mpé la ublianza dl bilinguism tl teritore dla Provinzia de Bulsan;
3. defendura y cunservazion dl patrimone storich, artistich y populer;
4. usanzes y tradizions locales y istituzions cultureles (biblioteches, academies, istituc, museums) de carater provinziel, manifestazions y ativiteies artistiches, cultureles y educatives locales, y, per la Provinzia de Bulsan, nce cun i mesuns radiotelevijifs, ora che la facultà de nluegé stazions radiotelevijives;
5. urbanistica y planns urbanistics;
6. defendura dla cuntreda;
7. dërc d’adurvanza zivics;
8. urdinamënt dla proprieteies cultureles minimes, nce per la fazions dl articul 847 dl Codesc zevil; urdinamënt di „mejes stluc“ y dla cumenanzes familieres stizedes da statuc antics y usanzes;
9. artejanat;
10. frabiché alesirà, finanzià de ndut o n pert dala man publica; tlo leprò toca nce i sustenimënc per la costruzion de cëses populeres te raions tuchei da catastrofes y l’ativiteies de ënc de carater extraprovinziel eserzitedes tla provinzies cun finanziamënc publics;
11. porc pra lec y ruves;
12. fieres y marcei;
13. mesures de prevenzion y de prim aiut de catastrofes;
14. mineres, stlutes ite l’eghes minereles y termeles, caves y torfieres;
15. ciacia y pësćia;
16. alpicultura y parcs per la defendura dla flora y fauna;
17. stredes, cundotes dal’ega y lëures publics tl raion de nteres dla Provinzia;
18. comunicazions y trasport tl nteres provinziel, stluc ite la regulamentazion tecnica y l eserzize di mplanc portamont;
19. assunzion di servijes publics y si gestion tres  aziendes spezieles;
20. turism y ndustria d’albierch, stluc ite i meinacrëp, i purtadëures, i maestri de schi y la scoles de schi;
21. agricultura, economia di bòsc y personal di bòsc, patrimone zootecnich y di pësc, istituc per la defendura dla plantes, cunsorc agricui y istituc agricui de sperimentazion, servijes contra la tampesta, bonificazion;
22. despuscion y nuzeda publica per duta la materies de cumpetënza provinziela;
23. costituzion y funzionamënt de cumiscions cumeneles y provinzieles per l’assistënza y l urientamënt di lauranc tl ciamp dl colocamënt;
24. costruzions idrauliches dla terza, cuarta y cuinta categoria;
25. assistënza y benefizienza publica;
26. scolina;
27. assistënza scolastica per i setores de istruzion te chëi che la provinzies à cumpetënza legislativa;
28. frabiché de scoles;
29. adestramënt y furmazion prufescionela.

II. Cumpetënzes segonderes

Do la reforma dla Costituzion dl 2001 ie la pudestà legislativa dla Provinzia te chësta materies sometuda al respet di prinzips de basa cuntenii tla legislazion dl Stat. Chësc uel dì plu o manco che l Stat regulea la fundamëntes y la Provinzia i detai. La Provinzia muessa a chësta moda partì cun l Stat la cumpetënzes legislatives, y l’autonomia normativa che ti ie resserveda ala Provinzia ie manco ampla de chëla tla materies de cumpetënza primera.

La materies de cumpetënza segondera – aldò dla lista dl statut – ie chëstes:

1. polizai locala te zità y ti paejes;
2. istruzion elementera y segondera (mesana, tlassica, scientifica, magistrela, tecnica, prufescionela y artistica);
3. cumerz;
4. lernerat, librec de lëur, categories y cualifiches di lauranc;
5. costituzion y funzionamënt de cumiscions cumeneles y provinzieles de cuntrol sun l colocamënt;
6. reprejentazions publiches per cie che reverda la segurëza publica;
7. eserzizies publics, restan mpé i recuisic sogetifs scric dant dala leges dl Stat per giapé la lizënzes, i pudëies de verdia dl Stat ai fins dla segurëza publica, la facultà dl Ministere dl Ntern de anulé d’ufize, aldò dla legislazion statela, i pruvedimënc adotei tla materia, nce sce definitifs. La disciplina di recursc urdeneres de viers di pruvedimënc nstësc ie atueda tl cheder dl’autonomia provinziela;
8. avanamënt dla produzion ndustriela
9. nuzeda dl’eghes publiches, ora che la gran derivazions per la produzion idroeletrica;
10. igena y sanità, tlo leprò toca nce l’assistënza sanitera y de spedel;
11. ativiteies sportives y recriatives cun i mplanc y l’atrezatura relatifs.

III. Cumpetënzes terzieres

La pudestà legislativa dla Provinzia te chësta materies ie limiteda ala ntegrazion dla despusizions legislatives dl Stat.
N vertù dl articul 10 dl Statut possa la Provinzia eserzité chësta cumpetënza tla materies dl colocamënt y dl’atribuzion dl lëur.